Come disse Miloud Oukili
“Ho capito che non esistono bambini di strada,
ma esistono bambini dimenticati in strada dagli adulti
e quegli adulti siamo tutti noi”
Sottoterra come talpe, senza niente nelle tasche
ogni giorno ed ogni notte nella fredda Bucarest
come merce per turisti, come scarto di un paese
tredici anni oppure sette, nella cieca Bucarest
e la colla che ti toglie fame freddo e dignità
e la strada che ti ruba i tuoi giochi e la tua età
Pagliaccio divertente, occhi grandi e naso rosso
un sorriso accattivante, nella scura Bucarest
tra la folla divertita anche piccoli straccioni
un incrocio di destini nella scura Bucarest
e scoprire che là sotto vive un mondo che non sai
e capire in un istante che non li abbandonerai
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Acrobati tra i sassi giocolieri in miniatura
una sfida senza storia nella grande Bucarest
sogni un cappello ed il calore degli applausi
e la voglia di riscatto nella nuova Bucarest
ogni giorno la tua arte per cambiare la tua storia
il rispetto per te stesso direzione obbligatoria
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
la strada non è una malattia da curare,
ma una condizione da cui uscire
la strada non è una malattia da curare,
ma una condizione da cui uscire
la strada non è una malattia da curare,
ma una condizione da cui uscire
la strada non è una malattia da curare,
ma una condizione da cui uscire
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
“Ho capito che non esistono bambini di strada,
ma esistono bambini dimenticati in strada dagli adulti
e quegli adulti siamo tutti noi”
Sottoterra come talpe, senza niente nelle tasche
ogni giorno ed ogni notte nella fredda Bucarest
come merce per turisti, come scarto di un paese
tredici anni oppure sette, nella cieca Bucarest
e la colla che ti toglie fame freddo e dignità
e la strada che ti ruba i tuoi giochi e la tua età
Pagliaccio divertente, occhi grandi e naso rosso
un sorriso accattivante, nella scura Bucarest
tra la folla divertita anche piccoli straccioni
un incrocio di destini nella scura Bucarest
e scoprire che là sotto vive un mondo che non sai
e capire in un istante che non li abbandonerai
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Acrobati tra i sassi giocolieri in miniatura
una sfida senza storia nella grande Bucarest
sogni un cappello ed il calore degli applausi
e la voglia di riscatto nella nuova Bucarest
ogni giorno la tua arte per cambiare la tua storia
il rispetto per te stesso direzione obbligatoria
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
la strada non è una malattia da curare,
ma una condizione da cui uscire
la strada non è una malattia da curare,
ma una condizione da cui uscire
la strada non è una malattia da curare,
ma una condizione da cui uscire
la strada non è una malattia da curare,
ma una condizione da cui uscire
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
Circo circo circo Parada in cima alla piramide
envoyé par dq82 - 20/3/2016 - 16:28
Langue: roumain
Tradus în româneşte de Riccardo Venturi
21.3.2016
21.3.2016
"Un naso rosso contro l'indifferenza"
BUCUREŞTIUL CARE SCHIMBĂ
Cum a zis Miloud Oukili
“Am înţeles că nu există copii de stradă,
dar că există copii uitaţi de adulţi în stradă,
şi noi sântem acei adulți”
În pământ ca cârtiţe, fără nimic în buzunare
în fiecare zi, în fiecare noapte în recele Bucureşti
ca şi marfă pentru turişti, ca deşeu dintr-o ţară
treisprezece de ani sau şapte, în orbul Bucureşti
şi lipiciul care îţi ia foame, frig şi demnitate
şi strada care îţi fură jocuri şi copilărie
Clovn amuzant cu ochii mări şi nasul roşu,
un surâs atrăgător în întunecatul Bucureşti
printre mulţimea veselă sânt şi mici zdrenţăroşi
întâlniri de destine în întunecatul Bucureşti
şi descoperi că acolo jos trăieşte o lume pe care nu-o cunoşti
şi înţelegi într-o clipă că nu-i vei părăsi
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Acrobaţi între pietre, jongleri în machetă
o sfidare fără istorie în marele Bucureşti
visezi o pălărie şi căldura aplauzelor
şi nevoie de răscumpăre în noul Bucureşti
arta ta-n fiecare zi îţi schimbă istoria şi viaţa,
respect pentru tine însuşi, direcţie obligatorie
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Strada nu este o boală care trebuie tratată,
dar o condiţie din care trebuie să se iasă
Strada nu este o boală care trebuie tratată,
dar o condiţie din care trebuie să se iasă
Strada nu este o boală care trebuie tratată,
dar o condiţie din care trebuie să se iasă
Strada nu este o boală care trebuie tratată,
dar o condiţie din care trebuie să se iasă
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Cum a zis Miloud Oukili
“Am înţeles că nu există copii de stradă,
dar că există copii uitaţi de adulţi în stradă,
şi noi sântem acei adulți”
În pământ ca cârtiţe, fără nimic în buzunare
în fiecare zi, în fiecare noapte în recele Bucureşti
ca şi marfă pentru turişti, ca deşeu dintr-o ţară
treisprezece de ani sau şapte, în orbul Bucureşti
şi lipiciul care îţi ia foame, frig şi demnitate
şi strada care îţi fură jocuri şi copilărie
Clovn amuzant cu ochii mări şi nasul roşu,
un surâs atrăgător în întunecatul Bucureşti
printre mulţimea veselă sânt şi mici zdrenţăroşi
întâlniri de destine în întunecatul Bucureşti
şi descoperi că acolo jos trăieşte o lume pe care nu-o cunoşti
şi înţelegi într-o clipă că nu-i vei părăsi
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Acrobaţi între pietre, jongleri în machetă
o sfidare fără istorie în marele Bucureşti
visezi o pălărie şi căldura aplauzelor
şi nevoie de răscumpăre în noul Bucureşti
arta ta-n fiecare zi îţi schimbă istoria şi viaţa,
respect pentru tine însuşi, direcţie obligatorie
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Strada nu este o boală care trebuie tratată,
dar o condiţie din care trebuie să se iasă
Strada nu este o boală care trebuie tratată,
dar o condiţie din care trebuie să se iasă
Strada nu este o boală care trebuie tratată,
dar o condiţie din care trebuie să se iasă
Strada nu este o boală care trebuie tratată,
dar o condiţie din care trebuie să se iasă
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Circul circul circul Parada pe vârful piramidei
Langue: français
Version française – LA BUCAREST QUI CHANGE – Marco Valdo M.I. – 2016
Chanson italienne – La Bucarest che cambia – UltimoBinario – 2014
Voici l’histoire de Miloud Oukili, un Clown Franco-algérien qui à vingt ans est allé à Bucarest comme artiste de rue et là, il a connu les enfants de rue, complètement abandonnés à eux-mêmes, seuls dans la rue, destinés à une vie de privations, vécue dans les égouts de la ville ; qui, pour combattre le froid, la faim et la tristesse, s’étourdissent en respirant la colle… Miloud les prend en amitié et va vivre avec eux et lentement, il les initie à l’art du cirque et au métier du clown, pour qu’ils puissent trouver une occasion de vie digne. Naît Parada, une association qui en peu de temps, est connue dans le monde entier donnant la possibilité à un grand nombre de personnes abandonnées d’apprendre un métier et d’en vivre. À ce projet, ont collaboré en studio avec nous, les amis Alzamantes, un band folk-rock milanais vraiment Fantastique ! !
De Miloud Oukili déjà on parlait dans Tombino
Chanson italienne – La Bucarest che cambia – UltimoBinario – 2014
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Voici l’histoire de Miloud Oukili, un Clown Franco-algérien qui à vingt ans est allé à Bucarest comme artiste de rue et là, il a connu les enfants de rue, complètement abandonnés à eux-mêmes, seuls dans la rue, destinés à une vie de privations, vécue dans les égouts de la ville ; qui, pour combattre le froid, la faim et la tristesse, s’étourdissent en respirant la colle… Miloud les prend en amitié et va vivre avec eux et lentement, il les initie à l’art du cirque et au métier du clown, pour qu’ils puissent trouver une occasion de vie digne. Naît Parada, une association qui en peu de temps, est connue dans le monde entier donnant la possibilité à un grand nombre de personnes abandonnées d’apprendre un métier et d’en vivre. À ce projet, ont collaboré en studio avec nous, les amis Alzamantes, un band folk-rock milanais vraiment Fantastique ! !
De Miloud Oukili déjà on parlait dans Tombino
LA BUCAREST QUI CHANGE
Comme dit Miloud Oukili
« J’ai compris qu’il n’existe pas d’enfants des rues,
Mais qu’existent des enfants abandonnés sur la rue par des adultes
Et ces adultes, c’est nous tous. »
Sous terre comme des taupes, sans rien dans les poches,
Chaque jour et chaque nuit dans le froid de Bucarest :
Marchandises pour touristes, rebut d’une société,
Treize ans ou bien sept, dans l’aveuglement de Bucarest.
Et la colle qui vole faim, froid et dignité
Et la rue qui vole tes jeux et ton âge.
Clown amusant, grands yeux et nez rouge ;
Un sourire ensorcelant, dans l’ombre de Bucarest.
Parmi la foule amusée, il y a aussi de petits pauvres,
Destins croisés dans l’ombre de Bucarest
Et il découvre que là-dessous vit un monde qu’on ne connaît pas,
Et comprendre en un instant qu’il ne les abandonnera pas.
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Acrobates parmi les cailloux, jongleurs-enfants,
Un défi sans histoire dans la grande Bucarest.
Rêves d’un chapeau et de la chaleur des applaudissements
Et l’envie d’un rachat dans la nouvelle Bucarest.
Chaque jour l’art pour changer ton histoire,
Le respect pour toi-même : direction obligatoire.
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
La rue n’est pas une maladie à soigner,
Mais une condition dont il faut s’échapper.
La rue n’est pas une maladie à soigner,
Mais une condition dont il faut s’échapper.
La rue n’est pas une maladie à soigner,
Mais une condition dont il faut s’échapper.
La rue n’est pas une maladie à soigner,
Mais une condition dont il faut s’échapper.
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Comme dit Miloud Oukili
« J’ai compris qu’il n’existe pas d’enfants des rues,
Mais qu’existent des enfants abandonnés sur la rue par des adultes
Et ces adultes, c’est nous tous. »
Sous terre comme des taupes, sans rien dans les poches,
Chaque jour et chaque nuit dans le froid de Bucarest :
Marchandises pour touristes, rebut d’une société,
Treize ans ou bien sept, dans l’aveuglement de Bucarest.
Et la colle qui vole faim, froid et dignité
Et la rue qui vole tes jeux et ton âge.
Clown amusant, grands yeux et nez rouge ;
Un sourire ensorcelant, dans l’ombre de Bucarest.
Parmi la foule amusée, il y a aussi de petits pauvres,
Destins croisés dans l’ombre de Bucarest
Et il découvre que là-dessous vit un monde qu’on ne connaît pas,
Et comprendre en un instant qu’il ne les abandonnera pas.
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Acrobates parmi les cailloux, jongleurs-enfants,
Un défi sans histoire dans la grande Bucarest.
Rêves d’un chapeau et de la chaleur des applaudissements
Et l’envie d’un rachat dans la nouvelle Bucarest.
Chaque jour l’art pour changer ton histoire,
Le respect pour toi-même : direction obligatoire.
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
La rue n’est pas une maladie à soigner,
Mais une condition dont il faut s’échapper.
La rue n’est pas une maladie à soigner,
Mais une condition dont il faut s’échapper.
La rue n’est pas une maladie à soigner,
Mais une condition dont il faut s’échapper.
La rue n’est pas une maladie à soigner,
Mais une condition dont il faut s’échapper.
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
Cirque, cirque, cirque Parada en haut de la pyramide
envoyé par Marco Valdo M.I. - 25/3/2016 - 11:12
×
![]()
Raccontiamo la storia di Miloud Oukili, un Clown franco-algerino che a vent'anni è andato a Bucarest come artista di strada e qui ha conosciuto i bambini di strada, completamente abbandonati a loro stessi, soli per strada, destinati ad una vita di stenti, vissuta nelle fogne della città che, per combattere il freddo, la fame e la tristezza, si stordiscono respirando la colla...Miloud fa amicizia e va a vivere con loro e lentamente li avvia all'arte circense e al mestiere del clown, affinchè possano trovare un'occasione altra di vita dignitosa. Nasce Parada, un'Associazione che in poco tempo diventa conosciuta in tutto il mondo dando la possibilità a tantissime persone abbandonate di imparare un mestiere e di vivere di questo. a questo progetto hanno collaborato in studio con noi, gli amici Alzamantes, una band folk-rock milanese davvero Fantastica!!
Di Miloud Oukili già si parlava in Tombino