Auschwitz, o Canzone del bambino nel vento
Francesco Guccini| CATALANO / CATALAN / CATALAN / KATALAANI | |
| AUSCHWITZ CÂNTECUL BĂIATULUI ÎN VÂNT Eu sunt mort, împreună cu alte sute eu sunt mort, am fost un băiat: trecând prin coş şi acum sunt în vânt. În Auschwitz a fost zăpadă: fumul s-a ridicat încet într-o rece zi de iarnă şi acum sunt în vânt. În Auschwitz – aşa mulţi oameni dar doar o mare linişte; e ciudat: eu sunt încă incapabil să zâmbesc aici în vânt. Mă întreb , cum poate omul să-şi omoare fratele, şi totuşi suntem milioane făcute pulbere aici în vânt. Şi tunul continuă să bubuie Şi totuşi nu e mulţumit De sânge – bestia de om, Şi vântul continuă să ne aducă aici. Mă întreb când va fi ca omul să înveţe să trăiască fără să omoare, şi vântul se va linişti... Mă întreb când va fi ca omul să înveţe să trăiască fără să omoare, şi vântul se va linişti... Şi vântul se va linişti... | AUSCHWITZ CANÇÓ DEL NEN AL VENT Morí amb altres mils, Morí quan era nen Passant per xemeneies I ara estic al vent, I ara estic al vent. A Auschwitz queia la neu El fum pujava lent En el dia fred d'hivern I ara ens porta el vent, I ara ens porta el vent. A Auschwitz, que havia de gent I tots en gran silenci, Però no puc encara Somriure en aquest vent, Somriure en aquest vent. Us dic, com l'home pot Matar el seu germà? Però, som milions En pols, en aquest vent, En pols, en aquest vent. El canó ressona encara, Encara no està sadolla De sang, la bèstia humana I encara ens porta el vent, I encara ens porta el vent. Us dic, quan serà Que l'home aprendrà A viure sense matar I el vent s'aplacarà, I el vent s'aplacarà. Us dic, quan serà Que l'home aprendrà A viure sense matar I el vent s'aplacarà, I el vent s'aplacarà. |
