Lingua   

Su patriottu Sardu a sos feudatarios [Procurad' e moderare]

Francesco Ignazio Mannu
Pagina della canzone con tutte le versioni


La versione poetica in italiano è di Sebastiano Satta (1867-1914)
SU PATRIOTTU SARDU A SOS FEUDATARIOS [PROCURAD' E MODERARE]INNO DEL PATRIOTA SARDO AI FEUDATARI
  
1. Procurade e moderare,1 Cercate di frenare,
Barones, sa tirannia,Baroni, la tirannia,
Chi si no, pro vida mia,Se no, per vita mia,
Torrades a pe' in terra!Ruzzolerete a terra!
Declarada est già sa gherraDichiarata è la guerra
Contra de sa prepotenzia,Contro la prepotenza
E cominzat sa passienziaE sta la pazienza
ln su pobulu a mancareNel popolo per mancare
  
2. Mirade ch'est azzendende2 Badate! contro voi
Contra de ois su fogu;Sta divampando il foco;
Mirade chi non est gioguTutto ciò non è gioco
Chi sa cosa andat a veras4;Ma gli è fatto ben vero;
Mirade chi sas aerasPensate che il ciel nero
Minettana temporale;Minaccia temporale;
Zente cunsizzada male,Gente spinta a far male,
Iscultade sa 'oghe mia.Senti la voce mia
  
3. No apprettedas s 'isprone3 Non date più di sprone
A su poveru ronzinu,Nel povero ronzino,
Si no in mesu caminuO in mezzo del cammino
S'arrempellat appuradu;Si fermerà impuntito;
Mizzi ch'es tantu cansaduGli è tanto stremenzito
E non 'nde podet piusu;Da non poterne più,
Finalmente a fundu in susuE finalmente giù
S'imbastu 'nd 'hat a bettare.Dovrà il basto gittare
  
4. Su pobulu chi in profundu4 Il popolo, da profondo
Letargu fit sepultaduLetargo ottenebrato,
Finalmente despertaduSente al fin disperato,
S'abbizzat ch 'est in cadena,Sente le sue catene,
Ch'istat suffrende sa penaSa di patir le pene
De s'indolenzia antiga:Dell'indolenza antica.
Feudu, legge inimigaFeudo, legge nemica
A bona filosofia!A tutte buone cose!
  
5. Che ch'esseret una inza,5 Quasi fosse una vigna
Una tanca, unu cunzadu,O un oliveto o un chiuso,
Sas biddas hana donaduBorghi e terre han profuso...
De regalu o a bendissione;Li han dati e barattati
Comente unu cumoneCome branchi malnati
De bestias berveghinasDi capi pecorini;
Sos homines et feminasGli uomini ed i bambini
Han bendidu cun sa criaVenduto han colle spose
  
6. Pro pagas mizzas de liras,6 Per poche lire han reso,
Et tale olta pro niente,E talvolta per niente,
Isclavas eternamenteSchiava eternamente
Tantas pobulassiones,La popolazione;
E migliares de personesMille e mille persone
Servint a unu tirannu.Curvansi ad un sovrano.
Poveru genere humanu,Gramo genere umano,
Povera sarda zenia!Grama sarda genia!
  
7. Deghe o doighi familias7 Si hanno poche famiglie
S'han partidu sa Sardigna,Partito la Sardegna.
De una menera indignaIn maniera non degna
Si 'nde sunt fattas pobiddas;Furono fatte ancelle
Divididu s'han sas biddasLe nostre terre belle
In sa zega antichidade,Nell'empia antichità;
Però sa presente edadeOr questa nostra età
Lu pensat rimediare.Vuol ciò rimediare
  
8. Naschet su Sardu soggettu8 Nasce il Sardo, soggetto
A milli cumandamentos,A rei comandamenti;
Tributos e pagamentosTributi e pagamenti
Chi faghet a su segnore,Deve dare al sovrano
In bestiamen et laoreIn bestiame ed in grano
In dinari e in natura,In moneta e in natura;
E pagat pro sa pastura,Paga per la pastura,
E pagat pro laorare.Paga per seminare.
  
9. Meda innantis de sos feudos9 Già, pria che i feudi fossero,
Esistiana sas biddas,Fiorian i borghi lieti'
Et issas fe ni pobiddasDi campi e di vigneti,
De saltos e biddattones.Di pigne e di covoni;
Comente a bois, Barones,Or come a voi, Baroni,
Sa cosa anzena est passada?Tutto questo è passato?
Cuddu chi bos l'hat dadaColui che ve l'ha dato
Non bos la podiat dare.Non vel potea dare.
  
10. No est mai presumibile10 Né alcun potrà presumere
Chi voluntariamenteChe volontariamente
Hapat sa povera zenteTanta povera gente
Zedidu a tale derettu;Innanzi a voi si prostri;
Su titulu ergo est infettuQuesti titoli vostri
De s'infeudassioneSan d'infeudazione
E i sas biddas reioneLe ville hanno ben ragione
Tenene de l'impugnareDi volerli impugnare.
  
11. Sas tassas in su prinzipiu11 I balzelli che prima
Esigiazis limitadas,Sembravan men penosi,
Dae pustis sunt istadasPiù forti e più dannosi
Ogni die aumentende,A noi voi li rendeste
A misura chi creschendeMan mano che cresceste
Sezis andados in fastu,In lusso ed in pretese,
A misura chi in su gastuScordando tra le spese
Lassezis s 'economia.La buona economia.
  
12. Non bos balet allegare12 Né vi giova accampare
S'antiga possessionePossession avita.
Cun minettas de presone,Con minacce di vita,
Cun gastigos e cun penas,Con castighi e con pene,
Cun zippos e cun cadenasCon ceppi e con catene
Sos poveros ignorantesDai poveri ignoranti
Derettos esorbitantesImposte esorbitanti
Hazis forzadu a pagareVoi sapeste spillare.
  
13. A su mancu s 'impleerent13 E almeno si spendesse
In mantenner sa giustissiaIn pro della Giustizia
Castighende sa malissiaPer punir la nequizia
De sos malos de su logu,Degli sparsi predoni,
A su mancu disaoguE potessero i buoni
Sos bonos poterant tenner,Di salute fruire
Poterant andare e bennerEd andare e venire
Seguros per i sa via.Sicuri per la via!
  
14. Est cussu s'unicu fine14 A ciò solo servire
De dogni tassa e derettu,Dovrian pesi e diritti,
Chi seguru et chi chiettuA guardar da' delitti
Sutta sa legge si vivat,Chi nella legge viva.
De custu fine nos privatMa di tal ben ci priva
Su barone pro avarissia;Del Baron l'avarizia
In sos gastos de giustissiaChe in spese di giustizia
Faghet solu economiaFa solo economia
  
15. Su primu chi si presenta15 Chi sa meglio brigare
Si nominat offissiale,Vien fatto uffiziale.
Fattat bene o fattat maleFaccia egli bene o male,
Bastat non chirchet salariu,Ma non chiegga denaro;
Procuradore o notariu,Leguleio o notaro,
O camareri o lacaju,Servidore o lacché
Siat murru o siat baju,Sia bigio o sia tam.
Est bonu pro guvernare.Nato è per governare
  
16. Bastat chi prestet sa manu16 Basta che faccia in modo
Pro fagher crescher sa r’nta,Di render più opulenta
Bastat si fetat cuntentaL'entrata e più contenta
Sa buscia de su Segnore;La borsa del signore,
Chi aggiuet a su fattoreEd aiuti il fattore
A crobare prontamenteA trovar, prestamente
Missu o attera zanteO messo od altra gente
Chi l'iscat esecutareScaltra nel pignorare.
  
17. A boltas, de podattariu,17 Talvolta da Barone
Guvernat su cappellanu,Suol fare il cappellano;
Sas biddas cun una manuLe ville ha in una mano
Cun s'attera sa dispensa.Nell'altra ha la dispensa.
Feudatariu, pensa, pensaFeudatario, deh! pensa
Chi sos vassallos non tenesChe schiavi non ci tieni
Solu pro crescher sos benes,Per accrescerti i beni,
Solu pro los iscorzare.Poterci scorticare.
  
18. Su patrimoniu, sa vida18 Tu vuoi che per difenderti
Pro difender su villanuIl povero villano
Cun sas armas a sa manuVegli con l'arme in mano
Cheret ch 'istet notte e die;L'intera notte e il dì;
Già ch 'hat a esser gasieSe deve esser così
Proite tantu tributu?E se nulla godiamo
Si non si nd'hat haer fruttuDi ciò a te paghiamo,
Est locura su pagare.E' da stolti il pagare.
  
19. Si su barone non faghet19 E se il Barone gli impegni
S'obbligassione sua,Non tien da parte sua,
Vassallu, de parte tuaVillan, per parte tua
A nudda ses obbligadu;A nulla se' obbligato;
Sos derettos ch'hat crobaduI soldi che succhiato
In tantos annos passodosEi ti ha negli anni andati,
Sunu dinaris furadosSon danari rubati
Et ti los devet torrare.E te li de' ridare.
  
20. Sas r’ntas servini solu20 Giovan solo le rendite
Pro mantenner cicisbeas,A procacciar brillanti,
Pro carrozzas e livreas,Livree, carrozze e amanti,
Pro inutiles servissios,A creare servizi
Pro alimentare sos vissios,Vani, a crescer vizi.
Pro giogare a sa bassetta,A scacciar la noia
E pro poder sa braghettaE a poter ogni foia
Fora de domo isfogare,fuori casa sfogare,
  
21. Pro poder tenner piattos21 Ad avere dieci o venti
Bindighi e vinti in sa mesa,Portate a mensa ognora,
Pro chi potat sa marchesaPer poter la signora:
Sempre andare in portantina;Cullare in portantina;
S'iscarpa istrinta mischina,La scarpetta (o meschina!)
La faghet andare a toppu,Le sbuccia il bel piedino,
Sas pedras punghene troppuLo punge un sassolino
E non podet camminareE non può camminare
  
22. Pro una littera solu22 Per portare un messaggio
Su vassallu, poverinu,Il vassallo, tapino!,
Faghet dies de caminuFa giorni di cammino
A pe', senz 'esser pagadu,A piedi, non pagato,
Mesu iscurzu e ispozzaduVa scalzo, sbrendolato,
Espostu a dogni inclemenzia;Esposto a ogn'inclemenza
Eppuru tenet passienzia,E pur con pazienza
Eppuru devet cagliare.Soffre e non de' parlare.
  
23. Ecco comente s 'impleat23 Così si sparge il vivo
De su poveru su suore!Sangue del nostro cuore!
Comente, Eternu Segnore,Or come tu, Signore,
Suffrides tanta ingiustissia?Soffri tanta ingiustizia?
Bois, Divina Giustissia,Tu, Divina Giustizia,
Remediade sas cosas,Rimedia queste cose,
Bois, da ispinas, rosasTu sol puoi far le rose
Solu podides bogare.Dai tronchi germogliare.
  
24. Trabagliade trabagliade24 O miseri villani,
O poveros de sas biddas,Sfiniti dal lavoro
Pro mantenner' in zittadePer mantener costoro
Tantos caddos de istalla,Come tanti stalloni!
A bois lassant sa pallaPer lor sono i covoni,
Issos regoglin' su ranu,A voi dan la pagliata,
Et pensant sero e manzanuE sbarcan la giornata
Solamente a ingrassare.Pensando ad ingrassare.
  
25. Su segnor feudatariu25 Sorge tardi dal letto
A sas undighi si pesat.Il feudatario, e pensa
Dae su lettu a sa mesa,Tosto a mettersi a mensa,
Dae sa mesa a su giogu.Va dalla mensa al gioco;
Et pastis pro disaoguPer poi svagarsi un poco
Andat a cicisbeare;Si reca a donneare;
Giompidu a iscurigarePiù tardi, all'annottare,
Teatru, ballu, allegriaScene. danze, allegria.
  
26. Cantu differentemente,26 Quanto diversamente
su vassallu passat s'ora!Volge al vassallo l'ora!
Innantis de s'auroraGià prima dell'aurora
Già est bessidu in campagna;Egli è nella campagna;
Bentu o nie in sa muntagna.Brezze e nevi in montagna,
In su paris sole ardente.Al piano sole ardente;
Oh! poverittu, comenteAhi! come può il paziente
Lu podet agguantare!.Tal vita tollerare!
  
27. Cun su zappu e cun s'aradu27 Con la vanga e l'aratro
Penat tota sa die,Geme l'intero giorno;
A ora de mesudieBiascica a mezzo giorno
Si zibat de solu pane.Un sol tozzo di pane.
Mezzus paschidu est su caneMeglio, assai meglio il cane
De su Barone, in zittade,Si pasce del signore.
S'est de cudda calidadeQuel can che a tutte l'ore
Chi in falda solent portare.Suol dietro a sè portare.
  
28. Timende chi si reforment28 Le Cortes osteggiarono
Disordines tantu mannos,Con raggiri e soprusi
Cun manizzos et ingannosPerché codesti abusi
Sas Cortes han impedidu;Non dovesser cessare;
Et isperdere han cherfiduCercaron di fugare
Sos patrizios pius zelantes,I patriotti migliori
Nende chi fint petulantesDicendoli fautori
Et contra sa monarchiaD'odio alla monarchia.
  
29. Ai cuddos ch’in favore29 A chi levò la voce
De sa patria han peroradu,Per la natia contrada
Chi sa ispada hana ogaduA chi strasse la spada
Pro sa causa comune,Per la causa comune
O a su tuju sa funeVolean cinger di fune
Cheriant ponner meschinos.Il collo: od i meschini
O comente a GiacobinosSiccome Giacobini
Los cheriant massacrare.Volevan massacrare.
  
30. Però su chelu hat difesu30 Ma il cielo, il ciel i giusti
Sos bonos visibilmente,Guardò veracemente;
Atterradu bat su potente,Atterrato ha il possente
Ei s’umile esaltadu,E ha l'umile esaltato
Deus, chi s’est declaraduIddio s'è dichiarato
Pro custa patria nostra,Per questa terra nostra,
De ogn’insidia bostraEd ogni insidia vostra
Isse nos hat a salvare.Egli dovrà sfatare.
  
31. Perfidu feudatariu!31 Per far tue mire prave,
Pro interesse privaduFeudatario inumano,
Protettore declaraduChiaramente la mano
Ses de su piemontesu.Distendi al Piemontese
Cun issu ti fist intesuE con lui sulle intese
Cun meda fazilidade:Stai per far le tue voglie
Isse papada in zittadeI borghi tu, egli toglie
E tue in bidda a porfia.Le cittadi a pelare.
  
32. Fit pro sos piemontesos32 Fu per Piemontese l'isola
Sa Sardigna una cucagna;Nostra una gran cuccagna;
Che in sas Indias s 'IspagnaCome l'Indie la Spagna
Issos s 'incontrant inoghe;Egli ci mette in croce;
Nos alzaiat sa ogheNon mai levò la voce
Finzas unu camareri,Un vil cameriere,
O plebeu o cavaglieriChe servo o cavaliere
Si deviat umiliare...Non si dovean piegare
  
33. Issos dae custa terra33 Essi da questa terra
Ch’hana ogadu migliones,han tratto milioni.
Beniant senza calzonesGiungean senza calzoni
E si nd’handaiant gallonados;E partian gallonati
Mai ch’esserent istadosNon ci fossero mai stati
Chi ch’hana postu su foguPer cacciarci in tal fuoco.
Malaittu cuddu loguSia maledetto il loco
Chi criat tale zenìaChe cresce tal genia.
  
34. Issos inoghe incontr’na34 Essi trovano tra noi
Vantaggiosos imeneos,Splendidi maritaggi
Pro issos fint sos impleos,A lor gli appannaggi,
Pro issos sint sos onores,A lor tutti gli onori,
Sas dignidades mazoresLe dignità maggiori
De cheia, toga e ispada:Di stola, spada e toga;
Et a su sardu restadaEd al sardo una soga
Una fune a s’impiccare!Per potersi appiccare.
  
35. Sos disculos nos mand’na35 Tutti i facinorosi
Pro castigu e curressione,tra noi per punizione
Cun paga e cun pensioneMandan, e han pensione
Cun impleu e cun patente;E stipendi e patente;
In Moscovia tale zenteIn Russia una tal gente
Si mandat a sa SiberiaLa si manda in Siberia
Pro chi morzat de miseria,Per crepar di miseria
Però non pro guvernareMa non per governare.
  
36. Intantu in s’insula nostra36 E intanto, intanto lasciano
Numerosa gioventudeQui molti virtuosi
De talentu e de virtudeGiovani inoperosi
Oz’osa la lass’na:Che in mezzo all’ozio annegano:
E si algun ‘nd’imple’nae se alcuno ne impiegano
Chircaiant su pius tontuLo cercano sciocco a prova,
Pro chi lis torrat a contuPerò che a loro giova
cun zente zega a trattare.Coi ciechi aver da fare
  
37. Si in impleos subalternos37 Se d’impiegatucci al sardo
Algunu sardu avanz’na,Talor son liberali,
In regalos non bastadaQuesti deve in regali
Su mesu de su salariu,Spender tutto il salario,
Mandare fit nezessariuPoiché gli è necessario
Caddos de casta a TurinuDi spedire a Torino
Et bonas cassas de binu,Bei cavalli, buon vino,
Cannonau e malvasia.Cannonau e malvasia
  
38. De dare a su piemontesu38 Nel dar al Piemontese
Sa prata nostra ei s'oroIl nostro oro e l’argento
Est de su guvernu insoroSta tutto il fondamento
Massimu fundamentale,Della possanza loro.
Su regnu andet bene o maleE che importa a costoro
No lis importat niente,Che vada male il regno,
Antis creen incumbenienteSe essi credon non degno
Lassarelu prosperare.Il farlo prosperare?
  
39. S'isula hat arruinadu39 Guasto ha l'isola nostra
Custa razza de bastardos;Quest'orda di bastardi;
Sos privilegios sardosI privilegi sardi
Issos nos hana leadu,Ci ha tolto; degli archivi
Dae sos archivios furaduNostri ci ha fatto privi;
Nos hana sas mezzus pezzasCome robaccia, parte
Et che iscritturas bezzasDelle memori carte
Las hana fattas bruiare.Nostre ha fatto bruciare.
  
40. De custu flagellu, in parte,40 Ma (volle Iddio) siam quasi
Deus nos hat liberadu.Da tal danno risorti.
Sos sardos ch'hana ogaduI Sardi sono insorti
Custu dannosu inimigu,Contro l'empio nemico,
E tue li ses amigu,E tu, Baron, da amico
O sardu barone indignu,Anche adesso lo tratti!
E tue ses in s'impignuE indegno ti arrabatti
De 'nde lu fagher torrarePer farlo ritornare?
  
41. Pro custu, iscaradamente,41 Perciò tu a viso aperto
Preigas pro su Piemonte,Decanti il Piemonte,
Falzu chi portas in fronteVile, lo stigma in fronte
Su marcu de traitore;Del traditor tu porte!
Fizzas tuas tant'honoreLe tue figlie la corte
Faghent a su furisteri,Fanno al primo venuto,
Mancari siat basseriValga men d'uno sputo
Bastat chi sardu no siat.Pur che sardo non sia.
  
42. S'accas 'andas a Turinu42 Se ti rechi a Torino,
Inie basare desNon appena lo vedi
A su minustru sos pesBaci al ministro i piedi,
E a atter su... giù m 'intendes;Baci agli altri il...m'intendi;
Pro ottenner su chi pretendesPurché ciò che pretendi
Bendes sa patria tua,Ti diano per danaro,
E procuras forsis a cuaVendi la patria e caro
Sos sardos iscreditareTi è dei sardi sparlare.
  
43. Sa buscia lassas inie,43 Là ti mungon la borsa,
Et in premiu 'nde torrasMa in cambio fai ritorno
Una rughitta in pettorraDi croci e stemmi adorno.
Una giae in su traseri;Perché venisse eretto
Pro fagher su quarteriIl quartiere, il tuo tetto,
Sa domo has arruinodu,Il tuo tetto atterrasti,
E titolu has acchistaduE nome meritasti
De traitore e ispia.Di traditore e spia.
  
44. Su chelu non faghet sempre44 Ma il cielo non vuol che sempre
Sa malissia triunfare,Trionfi la tristizia
Su mundu det reformareE deve la giustizia
Sas cosas ch 'andana male,Infrangere ogni male.
Su sistema feudaleLa potestà feudale
Non podet durare meda?Già tocco ha la sua meta;
Custu bender pro monedaIl vender per moneta
Sos pobulos det sensare.Le plebi de' cessare.
  
45. S'homine chi s 'impostura45 L'uomo cui molto urgeva
Haiat già degradaduSecolar tenebrore
Paret chi a s'antigu graduPar che al prisco splendore
Alzare cherfat de nou;Levi la fronte ancora.
Paret chi su rangu souNella novella aurora
Pretendat s'humanidade;Si affissano i gagliardi.
Sardos mios, ischidadeAscoltatemi, o Sardi,
E sighide custa ghia.Io vi schiudo la via.
  
46. Custa, pobulos, est s'hora46 Popoli, è giunta l'ora
D'estirpare sos abusos!D'infrangere gli abusi;
A terra sos malos usos,A terra, a terra gli usi
A terra su dispotismu;Malvagi e il dispotismo.
Gherra, gherra a s'egoismu,Sia guerra all'egoismo,
Et gherra a sos oppressores;Sia guerra agli oppressori
Custos tirannos minoresI piccioli signori
Est prezisu humiliare.Devono a noi piegare.
  
47. Si no, chalchi die a mossu47 Non osi chi fu inerte
Bo 'nde segade' su didu.Mordersi un dì le dita;
Como ch'est su filu ordiduOr che la tela è ordita
A bois toccat a tessere,Date una mano a tessere.
Mizzi chi poi det essereTardo vi potrebbe essere
Tardu s 'arrepentimentu;Un giorno il pentimento;
Cando si tenet su bentuQuando si leva il vento
Est prezisu bentulare.E' d'uopo trebbiare


Pagina della canzone con tutte le versioni

Pagina principale CCG


hosted by inventati.org